BN-F-00481 SFATUL POPULAR AL COMUNEI JELNA, 1951-1962 (niv.Fond)

Archive plan context

 

Information on identification

Ref. code:BN-F-00481
Ref. code AP:BN-F-00481
Title:SFATUL POPULAR AL COMUNEI JELNA
Creation date(s):1951 - 1962
Level:niv.Fond
 

Information on extent

Number:100
Running meters:2.15
Archival Material Types:hârtie
 

Information on context

Name of the creator / provenance:Primăria comunei Jelna (1849-1950)
Sfatul popular al comunei Jelna (1950-1960)
UD - Creator (Link): PRIMĂRIA COMUNEI JELNA (RO-Jelna)
Collection period:1950 - 1960
Administration history:Este una dintre cele mai vechi localităţi ale judeţului, fiind atestată încă din anul 1264 ca „villa seu terra Zolosim”, următoarea atestare datând din 1332 când apare consemnarea „silva sacerdos de Bylna”. După revoluţia de la 1848, Marele Principat al Transilvaniei a fost împărţit în 6 districte militare. Districtul Săsesc al Bistriţei, împreună cu Districtul Militar al Năsăudului au făcut parte din Districtul Reteag a cărui reşedinţă a fost la început în localitatea Reteag, iar din anul 1850 s-a mutat la Bistriţa, localitatea Jelna făcând parte din Districtul Reteagului. La 3 noiembrie 1854 Marele Principat al Transilvaniei a fost împărţit în 10 prefecturi, printre care şi Prefectura Bistriţei. În urma intrării în vigoare a Diplomei imperiale din 20 octombrie 1860 și a Patentei imperiale din 26 februarie 1861, s-a revenit la organizarea administrativă a Transilvaniei existentă înainte de revoluţia de la 1848, comitate, districte şi scaune. Între anii 1860-1876, în Transilvania s-au constituit comitate, unele s-au reorganizat, cu scopul de a limita autonomiile locale, localitatea Jelna fiind încadrată Districtului Bistriţei. Organizarea definitivă a municipiilor se va stabili prin Legea XXI/1886, când Comitatul Bistriţa-Năsăud a fost organizat municipiu. Prin ordinul Ministerului de Interne nr. 46715/1876, se împărţea Comitatul Bistriţa-Năsăud în 6 cercuri: Năsăud, Rodna, Beşineu, Iad (Livezile), Prund şi Şieu, localitatea Jelna făcând parte din Cercul Livezile (Iad), situaţie ce se va menţine până la 1918. Prin Legea pentru unificarea administrativă din anul 1925, teritoriul României s-a împărţit în judeţe, având în subordine comunele rurale şi urbane. Comuna şi judeţul erau persoane juridice care îşi administrau interesele prin consilii compuse din consilieri aleşi. Primarul era capul administraţiei comunale. El executa toate hotărârile consiliului şi ale delegaţiei permanente comunale, supraveghea împreună cu acestea mersul administrativ. Între intervalul dintre sesiuni, atribuţiile acestuia erau îndeplinite de delegaţia permanentă. Localitatea Jelna a intrat în componenţa Plăşii Iad (Livezile), judeţul Bistriţa-Năsăud, iar după desfiinţarea acesteia în 1925, în cadrul Plăşii Bârgău. În timpul Dictatului de la Viena a fost subordonată Plasei Bistriţa de Jos, iar din anul 1948 Plasei Centrale. În baza Legii Nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R, s-au înfiinţat sfaturile populare. Alegerea deputaţilor sfaturilor populare s-a făcut pe baza Legii Nr. 6/1950. La baza organizării şi funcţionării sfaturilor populare a stat Decretul Nr. 259/1950. Acesta stabilea sarcinile sfaturilor populare, şi anume: „asigură respectarea legilor şi înfăptuirea directivelor organelor superioare; contribuie la întărirea puterii de apărare a ţării; participă la realizarea planului de stat a bugetului; coordonează activitatea întreprinderilor; întărirea gospodăriilor agricole; asigură ridicarea nivelului de cultural şi politic, lichidarea analfabetismului, dezvoltarea învăţământului; asigură respectarea drepturilor cetăţeneşti; asigură ocrotirea sănătăţii”. Organul de execuţie al sfatului popular era Comitetul Executiv, comitet ales de acest sfat. Hotărârea Nr. 361/1956, stabilea componenţa comitetelor executive, şi anume pentru sfaturile populare orăşeneşti, acestea erau formate dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar, 3-5 membrii pentru comunele mari, 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 1 secretar şi/sau 1 membru. În ceea ce priveşte responsabilitatea acestora, ele răspundeau în faţa sfaturilor populare care le-au ales, dar şi în faţa sfaturilor populare superioare. Localitatea Jelna a rămas sediu de comună, subordonată raionului Bistriţa, iar din anul 1960 a devenit sat al comunei Budacu de Jos.
Archival history:Fondul arhivistic a fost preluat în anul 1984, iar în anul 1991 au fost restituite Primăriei comunei Budacu de Jos registrele agricole din anii 1961-1963.
Source of transfer:CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI BUDACU DE JOS
 

Information on content and structure

Contains also:Modul de organizare şi activitatea Sfatului popular al comunei Jelna este reflectată de principalele categorii de documente şi problemele întâlnite în cadrul fondului: corespondenţă, instrucţiuni şi circulare ale organelor superioare privind problemele administrativ-gospodăreşti, agricole, financiare, de învăţământ-cultură şi de personal ale comunei; procese-verbale ale sesiunilor şi şedinţelor sfatului popular comunal (împreună cu hotărârile şi deciziile luate) unde s-au discutate probleme privind administrarea comunei; administrarea fondului silvic; lucrări privind sistematizarea comunei; bugete de venituri şi cheltuieli; dări de seamă contabile; acte de stare civilă; registre de rol; registre de intrare-ieşire a corespondenţei; state de plată.
Appraisal and destruction:Permanent
System of arrangement:cronologic pe probleme
UD - FP Position (Classification system) (Link):BN-F-00481 SFATUL POPULAR AL COMUNEI JELNA (Clasă)
 

Conditions of access and use

Archive/building:10 BN
Access regulations:fără restricţii
Reproduction conditions:fără restricţii
Language:română
Grafia:latină
Finding aids:426
 

Information on related materials

Related material:1. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, fond „Sfatul popular al regiunii Rodna”.
2. Idem, fond „Sfatul popular al raionului Bistriţa”.
3. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Cluj, fond „Sfatul popular al regiunii Cluj”.
Publications:Legislație:
1. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil și militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanți militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraș și către comitele națiunii săsești pentru activitatea funcționară a aleșilor sătești”, în „Culegere de preînaltele patente împărătești ce au ieșit pentru Transilvania, asemenea și publicațiunile și ordinațiunile cr. guberniu civil și militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârșitul lui februarie 1850”, 1850, pp. 103-112.
2. „Az 1871. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1871), Budapesta, 1908, pp. 176-219.
3. „Az 1876. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1876), Budapesta, 1876, p. 394.
4. „Az 1886. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1886), Budapesta, 1886, pp. 330-404.
5. „Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1924”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XI-XIII, 1924, partea I, pp. 338-403.
6. „Dezbaterile Senatului”, 125, ședința din 22 martie 1925, pp.711-776.
7. „Legea de unificare administrativă a României” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVI, 1922-1926, pp. 338-409.
8. „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, Bucureşti, 1926, pp. 58-59.
9. „Împărţirea administrativă a teritoriului României”, Bucureşti, 1926, pp. 29-30, 58-59, 61, 82-83.
10. „Legea pentru organizarea administraţiei locale din 3 august 1929”, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVII, 1929. pp. 920-970.
11. „Legea administrativă din 27 martie 1936”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXIV, 1936, partea I, pp. 342-402.
12. „Legea administrativă din 14 august 1938”, în Codul Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXVI, 1938, partea a II-a, pp. 1471-1577.
13. „Legea Nr. 17/15 ianuarie 1949 asupra Consiliilor Populare”, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A, 1-31 ianuarie 1949, pp. 141-152.
14. „Legea Nr. 5/7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950.
15. „Legea Nr. 6/1950 pentru alegerea deputaţilor în Sfaturile Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950.
16. „Decretul Nr. 259/1950 pentru organizarea şi funcţionare Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 122 din 28 decembrie 1950.
17. „Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor”, București, 1950.
18. „Decretul Nr. 331/19 septembrie 1952 pentru modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în ,,Buletinul Oficial”, partea I, nr. 187 din 19 septembrie 1952.
19. „Decretul Nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 1 din 10 ianuarie 1956.
20. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 361/1956 privind stabilirea componenţei membrilor Sfaturilor Populare”, în „Colecţia de Hotărâri”, nr. 13/17 martie 1956.
21. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Decretul nr. 12/1956”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale nr. 1 din 10 ianuarie 1956”, București, 1956.
22. „Legea Nr. 6/1957 de organizare şi funcţionare a Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 11 din 28 martie 1957.
23. „Legea Nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 27 din 27 decembrie 1960.
24. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare României”, București, 1965.
Lucrări:
1. Bâca Ioan, Adrian Onofreiu, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371.
2. Idem, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 16, 2011, pp. 451-476.
3. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116.
4. Ghițan Teodor, „Raionul și orașul Bistrița. Monografie economică”, Cluj, 1955, mss.
5. „Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Editura Sport-Turism, București, 1979.
6. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985.
7. Meruţiu Vasile, „Judeţele din Ardeal şi Maramureş până în Banat. Evoluţia teritorială”, Cluj, 1929.
8. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecții județului Bistrița-Năsăud (1919-1950; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Editura Charmides, Bistrița, 2014.
9. Oroveanu Mihai, „Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste România”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986.
10. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989)”, Editura Tritonic, București, 2002.
11. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989)”, Editura Cutova, Bistrița, 2005.
12. „Sfatul popular al regiunii Cluj”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice. 16”, vol. I, București, 1979, pp. 371-381.
13. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1967.
 

Additional comments

Ident. instit./pers. responsabilă pt.descriere:FLORIN VLAȘIN
Datele creării, revizuirii sau anulării:2014
 

Descriptors

Entries:  Jelna (Budacu de Jos, jud. Bistrița-Năsăud) (Toponime\)
  institutie-locala (Subiecte\)
  administratie-institutie (Subiecte\)
  administratie (Subiecte\)
  sfat-popular (Subiecte\)
 

Related units of description

Related units of description:vezi și:
BN-F-00482 PRIMĂRIA COMUNEI JELNA, 1946-1949 (niv.Fond)
 

Usage

End of term of protection:12/31/1992
Permission required:Nu este cazul
Physical Usability:Fără restricții
Accessibility:Public
 

URL for this unit of description

URL:http://cautare-cj.arhivelenationale.ro/cautare-cj/detail.aspx?ID=71292
 
Home|Shopping cartno entries|Login|de en fr it nl sl ar hu ro
Online queries in archival fonds - Centrul Regional Cluj