BN-F-00479 PRIMĂRIA COMUNEI MONARIU, 1886-1951 (niv.Fond)

Archive plan context

 

Information on identification

Ref. code:BN-F-00479
Ref. code AP:BN-F-00479
Title:PRIMĂRIA COMUNEI MONARIU
Creation date(s):1886 - 1951
Level:niv.Fond
 

Information on extent

Number:19
Running meters:0.30
Archival Material Types:hârtie
 

Information on context

Name of the creator / provenance:Primăria comunei Monariu (1849-1950)
UD - Creator (Link): PRIMĂRIA COMUNEI MONARIU (RO-Monariu)
Collection period:1849 - 1950
Administration history:Localitatea este așezată la 10 km. sud de Bistrița. A făcut parte dintre localitățile săsești din Districtul Bistriței, din fundus regius. Este menționată documentar în anul 1243 sub denumirea Molunark. În anul 1332 este menționat primul preot. În 1562 a fost afectată de un incendiu de proporții. În anul 1602 a fost devastată de soldații lui Basta. La 14 iulie 1751 apele revărsate ale râului Budac au distrus localitatea, care a fost refăcută pe dealul din apropiere. În 1755 a început ridicarea singurei biserici rotunde din Transilvania, iar din 1776, a turnului. La sfârșitul celui de al II-lea război mondial, populația de origine săsească a fost evacuată, iar proprietățile au fost expropriate în anul 1945 și au fost împroprietăriți cei colonizați aici. Mare parte din populația săsească a fost readusă din Austria, în iulie 1945. În 1978 statul român a preluat biserica din localitate și a declarat-o monument național. Clopotul mare a fost transportat la Cristian, iar cel mic, la Ungra, în sudul Transilvaniei. Populația săsească a emigrat în deceniul 8 al secolului XX în Germania și Austria. A făcut parte din Districtul săsesc al Bistriței iar din punct de vedere religios, din Capitulul Bistriței. Ca instituție modernă, cu structură proprie și funcționari, administrația localității s-a constituit în baza „Ordinațiunii nr. 40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 7 decembrie 1849”. Modul de organizare şi funcţionarea al comunelor a fost reglementat prin Legea XVIII/1871 și Legea XXII/1886. Organul de exercitare a dreptului de autonomie locală era reprezentanţa comunală. Hotărârile reprezentanţei comunale, ca şi cele primite din partea municipiului comitatului erau duse la îndeplinire de antistia comunală/aparatul de execuţie, alcătuit din jude, juraţi, notarul cercual. În baza legii XXXIII/1876 a fost organizat comitatul Bistrița-Năsăud. Localitatea a aparținut de cercul Beșineu, apoi, de plasa Iad până în anul 1925. Potrivit legi administrative din anul 1925 teritoriul României a fost împărţit în judeţe, comune rurale, comune urbane şi plase. Administraţia comunală era condusă de primar, ajutat de delegaţia permanentă comunală, notar şi casier. Din anul 1926 localitatea a fost inclusă în plasa Șieu, județul Năsăud. În anul 1940 localitatea Simionești a fost arondată la plasa Bistrița de Jos, notariatul Budacul de Jos, comitatul Bistrița-Năsăud, iar între anii 1944-1950, plasei Șieu din județul Someș. Legea nr.17 din 15 ianuarie 1949 a introdus o nouă instituţie administrativă, Consiliul Popular, definit ca organ local al puterii de stat, purtând denumirea de Sfat Popular. Atribuțiile principale erau cele referitoare la asigurarea participării maselor populare la conducerea treburilor obşteşti, executarea planului local şi participarea la realizarea planului economic de stat, protecţia sănătăţii publice, organizarea aprovizionării populaţiei. Prin Legea nr. 5 din 7 septembrie 1950 s-a realizat raionarea administrativ-economică, conform căreia teritoriul ţării a fost împărţit în 28 de regiuni, raioane, oraşe şi comune. Ca urmare, localitatea a fost inclusă în comuna Budacul de Jos din raionul Bistrița. Această situaţie s-a menţinut până în 1956 când satul Monariu a intrat în componența comunei Sărata. Între 1960-1968 localitatea a revenit la comuna Budacul de Jos. Sfaturile populare s-au desfiinţat prin intrarea în vigoare a Legii Nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România şi a Legii Nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a Consiliilor Populare. Teritoriul României a fost împărţit în judeţe, oraşe şi comune. Localitatea a fost inclusă în comuna Budacul de Jos din județul Bistriţa-Năsăud.
Archival history:Documentele au fost preluate în anul 1984.
Source of transfer:Consiliul Popular al comunei Budacu de Jos
 

Information on content and structure

Contains also:Informațiile se referă la conținutul normelor și instrucțiunilor administrative, starea civilă a locuitorilor, planificarea chelutielilor bugetare, conspectul alfabetic al proprietăților.
Appraisal and destruction:permanent
System of arrangement:cronologic, pe probleme
UD - FP Position (Classification system) (Link):BN-F-00479 PRIMĂRIA COMUNEI MONARIU (Clasă)
 

Conditions of access and use

Archive/building:10 BN
Access regulations:fără restricţii
Reproduction conditions:fără restricţii
Language:română
Grafia:latină
Finding aids:424
 

Information on related materials

Publications:Legislație:
1.„Az évi törvények gyüjtemenyi”, 1874-1886.
2. „Decizia Ministerului de Interne nr. 2.246 din 3 martie 1934”, în „M.O.” nr. 55, 7 martie 1934.
3. „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, Bucureşti, 1926, pp. 58-59.
4. „Legea administrativă din 14 august 1938”, în C.Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale, Vol. XXVI, 1938, partea a II-a, p. 1547.
5. „Legea nr 17 asupra Consiliilor Populare din 15 ianuarie 1949”, în „Colecţia de legi, decrete şi deciziuni”, tomul XXVII, 1949, 1-31 ianuarie, pp.141-152.
6. „Legea nr 5 din 7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române” în „Buletinul Oficial al Republicii Populare române”, anul II, nr 77, 1950, p.335.
7. „Decretul nr. 331 pentru modificarea legii nr.5 din 1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului republicii populare române”, în ,,Buletin Oficial al Republicii Populare române”, anul II, nr 50,1952.
8. „Ordinatiunea nr. 40 a cr. guvernator civil şi militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanţi militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraş şi către comitele naţiunii săseşti pentru activitatea funcţionară a aleşilor săteşti”, în „Culegere de preînaltele patente împărăteşti ce au ieşit pentru Transilvania, asemenea şi publicaţiunile şi ordinaţiunile cr. guberniu civil şi militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârşitul lui februarie 1850”,1850, pp. 103-112.
9. „XXXIII TÖRVÉNYCZIKK némely törvényhatóság területének szabályozásáról és az ezzel kapcsolatos intérzkedésekröl”, în „AZ 1876 ÉVI TÖRVÉNYEK GYÜJTEMÉNYE”, BUDAPEST, 1876, pp. 394-408.
10. „I. TÖRVÉNYCZIKK némely törvényhatóság véglegesen mégákllapiotott területének az 1876: XXXIII t. cz. Rendelkezése folytán törvénybe iktatásáról”, în „CORPUS JURIS HUNGARICI. MAGYAR TÖRVÉNYTÁR 1877-1878. ÉVI TÖRVÉNYCZIKKEK”, BUDAPEST, FRANKLIN-TÁRSULAT, 1896, pp. 3-9.
Lucrări:
1. Benko Josephus, „Transilvania Sive Magnus Principatis olim Dacia Mediteranea dictus orbi mondum satis cognitus”, Vindobonae, 1778; ed. II, Claudiopolis, 1834.
2. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud. Sec. XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, p. 90.
3. „Consemnațiunea comunităților în Marele Principat Transilvania după împărțirea lor în comitate, scaune și districte (fără părțile cu Țara Ungurească reunite), Sibiu, Theodor Steinhaussen, 1862.
4. „Împărţirea administrativă a teritoriului României”, Bucureşti, 1926.
5. „Împărțirea administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, 1950.
6. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare Române”, 1956.
7. „Împărțirea administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, 1965.
8. „MAGYARORSZG HELYSÉGNEVTARA 1941”, SZERKESZTIS KIADJA, A MAGYAR KIR. KÖZPONTI STATISTIKAI HIVATAL, BUDAPEST, 1941, pp. 15-16.
9. Meruțiu Vasile, „Județele din Ardeal și din Maramureș până în Banat. Evoluția teritorială”, Cluj, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, 1929.
10. Nägler Thomas, „Așezarea sașilor în Transilvania”, Ed. Kriterion, București, 1981.
11. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecţii judeţului Bistriţa-Năsăud (1919-1940; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Ed. Charmides, Bistriţa, 2014.
12. Onofreiu Adrian, Bâca Ioan, „Evoluţia administrativ-teritorială a judeţului Bistriţa - Năsăud”, în „Revista Bistriţei", Bistriţa, XX, 2006, pp. 340-371.
13. Onofreiu Adrian, Bâca Ioan, „Modele comparative de organizare administrativ – teritorială şi instituţională a judeţului Bistriţa-Năsăud”, în „Studii şi cercetări etnoculturale", Bistriţa, 16, 2011, pp. 451-476.
14. „Sașii transilvăneni între statornicie și dezrădăcinare”, volum editat de Corneliu Gaiu și Valentin Orga, Ed. Accent, Bistrița, 2006.
15. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania, Vol. I, A-N”, Ed. Academiei Republicii Socialiste, București, 1968, p. 406.
16. Treuenfeld von, Ignatz Lenk, „Siebenbürgens geographisch, topographisch, statistisch, hydrograpisch und orographisch Lexikon mittelst eines Versuches seiner Landkarten-Besschreibung bearbeitet und alphabetisch geordnet, Dritter Band, M-R”, Wien, Gedruckt bey Anton Strauß's sel. Witwe, 1839, p. 26.
17. Windisch von, Karl Gottlieb, „Geographie des Großfürstenthums Siebenbürgen”, I-III Theil, Preßburg, 1790.
18. „WIR NÖSNER. Contribuții la istoria și cultura orașului Bistrița și a Ardealului de Nord. Evacuarea sașilor din Transilvania de Nord și consecințele ei”, coordonator, Dr. Hans Georg Franchy, Wiehl-Drabenderhöhe, 2014.
 

Additional comments

Ident. instit./pers. responsabilă pt.descriere:ADRIAN ONOFREIU
Datele creării, revizuirii sau anulării:2014
 

Descriptors

Entries:  Monariu (Budacu de Jos, jud. Bistrița-Năsăud) (Toponime\)
  primarie (Subiecte\)
  administratie-institutie (Subiecte\)
  administratie (Subiecte\)
  institutie-locala (Subiecte\)
 

Usage

End of term of protection:12/31/1981
Permission required:Nu este cazul
Physical Usability:Fără restricții
Accessibility:Public
 

URL for this unit of description

URL:http://cautare-cj.arhivelenationale.ro/cautare-cj/detail.aspx?ID=71289
 
Home|Shopping cartno entries|Login|de en fr it nl sl ar hu ro
Online queries in archival fonds - Centrul Regional Cluj